LANSAREA
CĂRȚII
SOLENOID
MIRCEA CĂRTARESCU

Mircea Cărtărescu a lansat la Bistriţa romanul „Solenoid”.

DESCRIERE EVENIMENT

Întâlnirea cu scriitorul Mircea Cărtărescu a avut loc luni, la Casa Cărţii N. Steinhardt. Organizator al acţiunii a fost Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud. Colaboratori: Editura Humanitas şi Librăriile Aletheia. Implicat în organizare a fost, ca la alte dialoguri literare, scriitorul Dan Coman. La un moment dat, librăria a devenit neîncăpătoare pentru cât public a dorit să ia contact cu autorul invitat. Evidenţierea relaţiei cititorilor cu literatura contemporană este ideea lui Dan Coman despre astfel de manifestări. Dan Coman a condus dialogul cu Mircea Cărtărescu. Publicul din sala librăriei a fost invitat să participe, să vocifereze, să pună întrebări. Întreaga organizare a fost adresată cititorilor. Prezenţa lui Mircea Cărtărescu la Bistriţa a fost determinată de apariţia, la finele lui 2015, a romanului „Solenoid”. Se pare că este vorba de o lucrare temeinică şi durabilă, aşa cum este spiritul ardelean, după cum a spus Cărtărescu, care e născut în Bucureşti, dar pe filiera tatălui său are rădăcini în Banat.

Discuţia, cum era de aşteptat, a început pe marginea termenului „solenoid”. Astfel, s-au făcut precizări. Solenoid, după dicţionar, este o bobină electrică cilindrică fără miez feromagnetic. În roman însă, solenoid este „un simbol al întoarcerii, al eternei reîntoarceri, al ciclurilor care nu se termină niciodată”. Într-o astfel de bobină, dacă introduci un miez de fier, acesta se magnetizează. În roman, chiar acesta este „principiul”, textele nu produc numai magnetism, ci prin puterea magnetului produc levitaţie, produc plutire. „Este sentimentul pe care eu am dorit să-l produc prin scrierea acestei cărţi”, a afirmat Mircea Cărtărescu. Dialogul Mircea Cărtărescu -Dan Coman a fost destul de lung, dar şi lămuritor în multe privinţe. Din sală au fost lansate întrebări pertinente. Autorul a răspuns cu generozitate. La seara cititorilor a participat şi scriitoarea Ioana Nicolae, originară din Sângeorz-Băi, soţia lui Mircea Cărtărescu. Am asistat la o memorabilă lansare de carte.

SOLENOID

Vreau sa scriu o dare de seama despre anomaliile mele. In viata mea obscura, in afara oricarei istorii, si pe care doar o istorie a literaturii ar fi putut-o fixa in taxinomiile ei, s-au intamplat lucruri care nu se intampla, nici in viata si nici in carti. As fi putut scrie despre ele romane, dar romanul tulbura si ambiguizeaza sensul faptelor. As putea sa le pastrez pentru mine, cum le-am tinut pana acum, si sa ma gandesc la ele pana-mi crapa capul in fiecare seara in care stau ghemuit sub patura, pe cand afara ploaia izbeste furios in geamuri. Dar nu mai vreau sa le pastrez doar pentru mine. Vreau sa scriu un raport, desi nu stiu inca in ce fel si ce-am sa fac cu paginile astea.

Nu stiu nici daca e timpul potrivit pentru asta. Inca n-am ajuns la nici o concluzie, la nici o coerenta, faptele mele sunt vagi fulgerari in netezimea banala a celei mai banale vieti, mici crevase, mici inadvertente. Formele astea informe, aluziile si insinuarile, accidentele de teren uneori insignifiante in sine, dar capatand, luate-mpreuna, ceva strain si obsedant, au nevoie de o forma ea insasi noua si neobisnuita ca sa poata fi relatate. Nu roman si nici poem, caci ele nu sunt fictiune (sau nu pe de-a-ntregul), nici studiu obiectiv, fiindca multe dintre faptele mele sunt singularitati ce nu se lasa reproduse nici macar in laboratoarele mintii mele.

Produs publicat in 2015 de Humanitas Data aparitiei: Noiembrie 2015 Format: 145x205 Tip coperta: Brosata Numar pagini: 840

MIRCEA CĂRTARESCU

Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, la Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi a debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri, marcate de spiritul a ceea ce critica literară a numit „generaţia optzecistă”. Treptat, s-a îndepărtat de poezie, dedicându-se aproape exclusiv prozei. Povestirilor din „Nostalgia” le-au urmat un scurt roman („Travesti”, 1994) şi apoi unul în trei volume, „Orbitor” (1996-2007), privit de critică drept un reper al prozei româneşti contemporane. Trei volume de publicistică completează chipul scriitorului cu cel al unui observator lucid al cotidianului românesc.